miercuri, 24 iunie 2009

Manual de sef pentru incepatori

Se spune ca oamenii nu demisioneaza din cauza locului de munca, ci din cauza sefilor. Logic vorbind, in majoritatea cazurilor oamenii se muta de la o firma la alta pe acelasi post, sau pe un post cu atributii asemanatoare, fie ele mai putine sau mai multe. Tinand cont de acest fapt, factorii care au dus la decizia acestuia de a pleca se rezuma doar la felul in care se desfasoara activitatea, iar felul in care se desfasoara activitatea e treaba sefului.

In aceasta situatie, intrebarea care suntem tentati sa ne-o punem este "Ce presupune sa fii un sef bun?". Nu are rost sa intru in foarte multe detalii, nici macar nu sunt calificat pentru asta si nu am nici experienta practica necesara, dar o sa punctez cateva idei care mie mi se par interesante.

Un sef bun trebuie sa aiba usa mereu deschisa. In momentele in care nu are timp pentru a povesti cu un angajat, trebuie doar sa-l invite altadata acolo. Oricum, in clipa in care un angajat merge la usa sefului cu o problema sau cu o idee, isi cam face curaj inainte, asa ca poate ar trebui speculat momentul respectiv la maxim de catre sef.

Un sef bun trebuie sa stie sa asculte. Pentru a avea un dialog cu angajatii trebuie in primul rand ca doleantele, parerile si opiniile lor sa fie ascultate. Doar astfel pot fi intelese problemele si trase concluziile necesare.

Relatiile personale cu angajatii nu trebuie sa influenteze deciziile unui sef bun. Indiferent de prietenia sau dusmania care poate exista la nivel personal, telul tuturor in cadrul unei organizatii este sa faca bani. Atata vreme cat telul este atins fara ca atmosfera de lucru sa fie deteriorata, nu mai conteaza ca in particular lucrurile stau bine sau nu.

Diplomatia are un rol foarte important. Cand un angajat face treaba buna, trebuie laudata munca echipei si eventual subliniata persoana respectiva ca avand un rol important. Eu personal, as adresa doar multumiri echipei, iar laudele catre o singura persoana din cadrul grupului le-as exprima intre patru ochi, pentru a nu da de inteles ca munca celorlalti nu a fost importanta. Pe partea cealalta, criticile intotdeauna trebuie facute personal, in cadru restrans (doar cu persoanele implicate). De asemenea, criticile trebuie sa fie constructive si trebuie sa porneasca de la urmatoarele idei: "Ce s-a gresit?", "Ce trebuie sa facem sa reparam?" si mai ales "Ce trebuie sa facem sa nu mai repetam greseala?". Scopul criticilor nu este de a permite unuia sau altuia sa-si exprime frustrarile.

O sa inchei aici desi ar mai fi multe de spus. Sunt curios cum as privi articolul asta peste cativa ani, mai ales daca intre timp voi avea si putina experienta si studii de "sef".

joi, 18 iunie 2009

Tare ca fularul

Este minunat cand te confrunti cu o problema provocatoare. Bineinteles ca raspunsul la orice intrebare il gasesti la cel ce stie totul: google. Incerci diverse combinatii de cuvinte cheie, iar intr-un final ai impresia ca ai gasit ce-ti trebuie si citesti. Dupa cateva incercari nereusite revii inapoi la problema ta si incepi sa dai cu bata-n balta.

Partea minunata este cand reusesti sa o rezolvi. Incepi sa te bati cu pumnul in piept, tinuta ta dintr-o data e mai dreapta si mai inalta ca Gibraltarul si dai zvonul la toti colegii ca ai facut-o sa mearga. Prima lor reactie este de a te lauda ... dar apoi vine necazul.

In clipa in care esti intrebat ce a fost gresit si cum ai facut sa mearga din nou apare frustrarea. Te faci din nou mic, apare o pofta nebuna de a iesi la tigara ca sa dai un telefon ... iti aduci aminte de orice, numai sa nu trebuiasca sa recunosti: de fapt n-ai habar ce ai facut.

Ai sters fisiere, le-ai adaugat inapoi, ai sters toata solutia, ai adus-o inapoi de pe server, etc si intr-un final a mers.

Pentru o clipa ai fost tare, dar de fapt esti tare ca fularul. Bun venit in lumea microsoft.

joi, 11 iunie 2009

Din tainele televiziunii

Urmatoarea emisiune poate fi urmarita de copiii sub 12 ani numai cu acordul parintilor.

Genul programului: divertisment.

"Copiii spun lucruri trasnite" ... dar se pare ca n-au voie sa le si vada.

luni, 8 iunie 2009

Promisiunea viitorului presedinte: POPULATIE ZERO

Tin minte cu cata mandrie mergea lumea la vot imediat dupa revolutie. Se imbracau toti frumos, ca la biserica, iar in zilele premergatoare auzeai pe strada "ne vedem la alegeri" sau "mergem la un gratarel dupa vot".

Cu trecerea anilor (si n-a fost nevoie sa treaca mult) lumea a devenit dezinteresata de soarta tarii. Oricine a fost la putere, si-a urmarit interesul personal. Oricat de mult am sperat inainte de alegeri sa se schimbe ceva ... a fost fara folos.

Astazi ne putem "lauda" cu prezenta la urnele de vot de putin peste un sfert. Prin asta recunoastem public ca natie ca nu ne intereseaza ce se intampla cu tara asta, cu noi, cu copii nostri. Prin asta aratam ca suntem indiferenti. Prin asta le lasam mana libera sa fure in continuare, sa minta fara scrupule, sa insele si sa scape.

Haideti sa mergem la vot data viitoare. Viitorul sta in mainile noastre. Haideti sa ne pese de ceea ce se intampla cu tara asta. Haideti sa ne exercitam libertatea pentru care au murit multi de-a lungul istoriei.

Cred ca e momentul ca fiecare sa se ridice din fata televizorului si sa spuna "mie imi pasa". Ma duc la vot.

Nu va faceti iluzii. Nu puteti schimba nimic cu votul vostru. Uitati-va la optiunile pe cre le aveti ca sa va dati seama de asta: un cioban (care se crede ... dar ce nu se crede el?), un nationalist (care acum cativa ani era dispus sa stranga toti ungurii la un loc si sa-i impuste), o agramata (iresponsabila, mincinoasa, si lista de defecte poate continua) si altii.

E trist, dar nu putem schimba nimic. Ne putem manifesta dreptul la vot, dar credeti-ma ca n-are nici o valoare.

Poate va intrebati atunci care ar fi solutia. Pai ... e simplu. Ganditi-va din ce traiesc ei? De pe spinarea noastra. De unde au banii pe care-i cheltuie fara pic de rusine? Din impozitele si taxele platite de noi. Haideti sa le taiem sursele de venit ... adica sa nu mai fie bani din taxe si impozite. Asta nu o putem face usor, pentru ca instrumentele sunt in mainile lor ...

DAR EXISTA O ALTERNATIVA. NU AU CUM SA PERCEAPA TAXE SI IMPOZITE LA O TARA CU POPULATIE ZERO ... eu ma gandeam sa ma mut in Spania