Manual de sef pentru incepatori

Se spune ca oamenii nu demisioneaza din cauza locului de munca, ci din cauza sefilor. Logic vorbind, in majoritatea cazurilor oamenii se muta de la o firma la alta pe acelasi post, sau pe un post cu atributii asemanatoare, fie ele mai putine sau mai multe. Tinand cont de acest fapt, factorii care au dus la decizia acestuia de a pleca se rezuma doar la felul in care se desfasoara activitatea, iar felul in care se desfasoara activitatea e treaba sefului.

In aceasta situatie, intrebarea care suntem tentati sa ne-o punem este "Ce presupune sa fii un sef bun?". Nu are rost sa intru in foarte multe detalii, nici macar nu sunt calificat pentru asta si nu am nici experienta practica necesara, dar o sa punctez cateva idei care mie mi se par interesante.

Un sef bun trebuie sa aiba usa mereu deschisa. In momentele in care nu are timp pentru a povesti cu un angajat, trebuie doar sa-l invite altadata acolo. Oricum, in clipa in care un angajat merge la usa sefului cu o problema sau cu o idee, isi cam face curaj inainte, asa ca poate ar trebui speculat momentul respectiv la maxim de catre sef.

Un sef bun trebuie sa stie sa asculte. Pentru a avea un dialog cu angajatii trebuie in primul rand ca doleantele, parerile si opiniile lor sa fie ascultate. Doar astfel pot fi intelese problemele si trase concluziile necesare.

Relatiile personale cu angajatii nu trebuie sa influenteze deciziile unui sef bun. Indiferent de prietenia sau dusmania care poate exista la nivel personal, telul tuturor in cadrul unei organizatii este sa faca bani. Atata vreme cat telul este atins fara ca atmosfera de lucru sa fie deteriorata, nu mai conteaza ca in particular lucrurile stau bine sau nu.

Diplomatia are un rol foarte important. Cand un angajat face treaba buna, trebuie laudata munca echipei si eventual subliniata persoana respectiva ca avand un rol important. Eu personal, as adresa doar multumiri echipei, iar laudele catre o singura persoana din cadrul grupului le-as exprima intre patru ochi, pentru a nu da de inteles ca munca celorlalti nu a fost importanta. Pe partea cealalta, criticile intotdeauna trebuie facute personal, in cadru restrans (doar cu persoanele implicate). De asemenea, criticile trebuie sa fie constructive si trebuie sa porneasca de la urmatoarele idei: "Ce s-a gresit?", "Ce trebuie sa facem sa reparam?" si mai ales "Ce trebuie sa facem sa nu mai repetam greseala?". Scopul criticilor nu este de a permite unuia sau altuia sa-si exprime frustrarile.

O sa inchei aici desi ar mai fi multe de spus. Sunt curios cum as privi articolul asta peste cativa ani, mai ales daca intre timp voi avea si putina experienta si studii de "sef".