"Nu cred că-l încălzea pe Rădoi să joace toată viaţa la Steaua şi să-şi termine activitatea fotbalistică cu 500.000 sau 800.000 de euro, bani care în zilele noastre nu mai înseamnă mare lucru, mai ales pentru un om ca Rădoi, care are standarde mai înalte." citat din marele compozitor al echipei nationale a Romaniei.
Daca 500.000 sau 800.000 de euro "nu mai inseamna mare lucru", ce sa mai zicem noi ceilalti in asemenea conditii? Noi ne zbatem 2-3 ani sa strangem un amarat de 10 mii de euro sa ne luam masina cu banii jos. Poate ca nu avem standarde inalte. Poate ca noi nu suntem oameni in ochii lui Piturca.
L-as invita in casa mea sa-i demonstrez cum poti trai si cu bani putini. I-as arata care e partea frumoasa a vietii cand faci singur curatenie, mananci mancarea facuta de tine, duci gunoiul, bati covoarele si-ti faci si alte cumparaturi in afara de cele vestimentare. Pacat pentru el ca nu primesc gunoaie in casa.
Selectionerul uita ca cei care merg la stadion sa-i vada, sa-i aplaude si sa le ceara autografe acestor oameni cu standarde inalte nu au parte de un asemenea trai si loveste prin aceasta declaratie in marea majoritate a oamenilor.
Diferenta dintre noi cei care avem servici de 8 ore pe mult mai putini bani si ei in ochii selectionerului se pare ca e imensa. Totusi, ei castiga datorita prezentei pe stadion a celor pe care ii loveste prin aceasta declaratie. Sa-i fie rusine.
vineri, 16 ianuarie 2009
joi, 15 ianuarie 2009
Bilantul turului de campionat - rezumat
Se apropie debutul returului in Liga lui Mitica. Turul acestui campionat a fost presarat cu tot felul de evenimente, care de care mai ciudate. Unele dintre ele nici macar nu au avut legatura cu sportul, in schimb au influentat decisiv jocul echipei. O sa incerc sa remarc cateva dintre ele, atat bune cat si rele.
Schimbarea lui Andone de la carma echipei noastre, aplaudata de unii si contestata de altii, dupa parerea mea trebuia facuta in vara. Pregatirea din iarna trecuta sub comanda lui Andone a aratat nivelul echipei, castigand cu greu meciuri usoare. Multi au pus pasa proasta pe seama fricii de performanta sau a unui blocaj psihic. Pai, si daca era asa, tot antrenorul e cel raspunzator sa motiveze jucatorii sau sa-i scoata din acel blocaj. Concluzia este simpla - schimbarea a fost buna, dar facuta prea tarziu.
Numirea lui Trombetta a fost o supriza imensa pentru toata lumea, dar mai mare a fost surpriza tuturor cand au vazut jocul echipei, si au inceput sa apara rezultatele. Mister "Trompeta" a dat dovada de un bun simt necunoscut oamenilor de fotbal si presei de la noi pana in acel moment, si ajutat de o personalitate puternica, a reusit sa-si castige numele de Trombetta in fata tuturor.
Startul nebun al Rapidului a capotat in clipa in care cei doi actionari nu s-au mai inteles. Si-au pasat vina unul altuia, au dat vina pe altii, dar pana la urma echipa a fost cea care a suferit. Au avut meciuri frumoase dar si meciuri incredibil de slabe.
As indrazni sa spun ca ceea ce s-a intamplat la Steaua e ceva normal, prin prisma celui ce conduce clubul. Ce a uimit insa pe toata lumea a fost insa faptul ca a venit momentul in care jucatorii au cedat. Cand ghinionul nu a mai batut la poarta lor (vezi numarul mare de ocazii ratate), rezultatele au disparut. Cred insa ca in retur situatia lor se va schimba, asta mai ales datorita golului marcat in ultima etapa impotriva Urziceniului.
Daca tot am pomenit de Urziceni, trebuie spus ca a fost una din surprizele acestui tur. Au un antrenor pragmatic, bun tactician, care nu se multumeste cu jumatati de masura. Desi jocul lor nu este spectaculos, sunt foarte bine asezati in teren si profita la maxim de greselile adversarilor. Oricum, daca e sa aleg intre un meci al Urziceniului sau un meci al Gazului, prefer a doua echipa. Meciurile Mediasului au fost spectaculoase si cu goluri multe.
O alta supriza o reprezinta Brasovul si Argesul, care venind din esalonul secund, au demonstrat ca se pot bate cu orice echipa din Liga I. Pe de alta parte, Mediasul a aratat un joc bun doar impotriva Timisoarei. In restul meciurilor aratand rareori un joc bun, posesie sau spirit de lupta.
Restul echipelor as spune ca sunt in nota lor dominanta din ultimii ani ... unii incearca sa supravietuiasca, altii vor mai mult si incearca sa urce.
Returul va fi incendiar. Clasamentul este destul de echilibrat. Tinand cont ca Steaua a recuperat anul trecut 11 puncte fata de CFR, putem spune ca echipele de pe primele 9 locuri din clasament inca au sanse la titlu. Fiecare etapa te poate duce de pe locul 3 in jos pana pe locul 8 sau 9, dar si invers. Oricum, pentru ca o alta echipa in afara de Dinamo sau Urziceni sa triumfe la final, acea echipa trebuie sa nu piarda nici un meci. Mai mult decat asta, as spune si ca are dreptul la maxim un singur rezultat de egalitate. Oricum, nici in acest caz nu are garantat titlul.
Hai CFR!!!
Schimbarea lui Andone de la carma echipei noastre, aplaudata de unii si contestata de altii, dupa parerea mea trebuia facuta in vara. Pregatirea din iarna trecuta sub comanda lui Andone a aratat nivelul echipei, castigand cu greu meciuri usoare. Multi au pus pasa proasta pe seama fricii de performanta sau a unui blocaj psihic. Pai, si daca era asa, tot antrenorul e cel raspunzator sa motiveze jucatorii sau sa-i scoata din acel blocaj. Concluzia este simpla - schimbarea a fost buna, dar facuta prea tarziu.
Numirea lui Trombetta a fost o supriza imensa pentru toata lumea, dar mai mare a fost surpriza tuturor cand au vazut jocul echipei, si au inceput sa apara rezultatele. Mister "Trompeta" a dat dovada de un bun simt necunoscut oamenilor de fotbal si presei de la noi pana in acel moment, si ajutat de o personalitate puternica, a reusit sa-si castige numele de Trombetta in fata tuturor.
Startul nebun al Rapidului a capotat in clipa in care cei doi actionari nu s-au mai inteles. Si-au pasat vina unul altuia, au dat vina pe altii, dar pana la urma echipa a fost cea care a suferit. Au avut meciuri frumoase dar si meciuri incredibil de slabe.
As indrazni sa spun ca ceea ce s-a intamplat la Steaua e ceva normal, prin prisma celui ce conduce clubul. Ce a uimit insa pe toata lumea a fost insa faptul ca a venit momentul in care jucatorii au cedat. Cand ghinionul nu a mai batut la poarta lor (vezi numarul mare de ocazii ratate), rezultatele au disparut. Cred insa ca in retur situatia lor se va schimba, asta mai ales datorita golului marcat in ultima etapa impotriva Urziceniului.
Daca tot am pomenit de Urziceni, trebuie spus ca a fost una din surprizele acestui tur. Au un antrenor pragmatic, bun tactician, care nu se multumeste cu jumatati de masura. Desi jocul lor nu este spectaculos, sunt foarte bine asezati in teren si profita la maxim de greselile adversarilor. Oricum, daca e sa aleg intre un meci al Urziceniului sau un meci al Gazului, prefer a doua echipa. Meciurile Mediasului au fost spectaculoase si cu goluri multe.
O alta supriza o reprezinta Brasovul si Argesul, care venind din esalonul secund, au demonstrat ca se pot bate cu orice echipa din Liga I. Pe de alta parte, Mediasul a aratat un joc bun doar impotriva Timisoarei. In restul meciurilor aratand rareori un joc bun, posesie sau spirit de lupta.
Restul echipelor as spune ca sunt in nota lor dominanta din ultimii ani ... unii incearca sa supravietuiasca, altii vor mai mult si incearca sa urce.
Returul va fi incendiar. Clasamentul este destul de echilibrat. Tinand cont ca Steaua a recuperat anul trecut 11 puncte fata de CFR, putem spune ca echipele de pe primele 9 locuri din clasament inca au sanse la titlu. Fiecare etapa te poate duce de pe locul 3 in jos pana pe locul 8 sau 9, dar si invers. Oricum, pentru ca o alta echipa in afara de Dinamo sau Urziceni sa triumfe la final, acea echipa trebuie sa nu piarda nici un meci. Mai mult decat asta, as spune si ca are dreptul la maxim un singur rezultat de egalitate. Oricum, nici in acest caz nu are garantat titlul.
Hai CFR!!!
miercuri, 14 ianuarie 2009
Exceptiile care intaresc regula
In ultima vreme am inceput sa ma gandesc din ce in ce mai serios ca traiesc intr-o tara de cacao. Dupa ce am trecut de perioada in care am injurat si condamnat totul, am incercat sa-mi explic totusi de ce simt asta. Am ajuns la concluzia ca facem prea multe exceptii de la regula. Suntem o natie care traieste din exceptii.
Iata cateva din exceptiile care intaresc regula.
1. Politia romana pe vremea lui ceasca avea multi reprezentanti imbecili. Cand se punea problema de gramatica sau ortografie erau campioni, caci in afara de semnatura mai stiau doar cifrele. Mai apoi au fost schimbati (despre aceasta actiune am fost pus la curent chiar de catre sectorist, acum ceva vreme, cand era in vizita sa-mi controleze flotantul. Dupa ce m-a amendat de 2 ori si a promis ca mai revine sa verifice, a 3-a oara eram in regula. Fiind in legalitate in fata dansului, s-a poftit inauntru si a inceput sa-mi povesteasca. Printre altele m-a informat si ca "e jale mare domnle ... mai mult de jumate din sectie au fost dati afara ca n-au 8 clase ... si nu numai de la noi din sectie").
O alta caracteristica a acestor oameni o reprezinta pasiunea pentru ciubucuri. Inainte de fiecare sarbatori erau pline strazile de politisti.Nu incercau sa previna nimic, doar sa-si rotunjeasca bugetele.
Partea cea mai interesanta este ca desi condamnam practica lor de a lua mita, cand suntem prinsi in ofsaid facem o exceptie de la moralitate.
2. Un alt aspect il reprezinta modul in care este aplicata legea. Recent am vazut la stiri ca a fost prins un individ dupa ce a furat 2 rude de salam si o sticla de tarie. Omul si-a recunoscut fapta, a recunoscut chiar si ca nu e prima data, iar verdictul initial a fost lejer: de la cateva luni, pana la 3 ani de puscarie. Sincer, nu stiu ce s-a mai intamplat cu el ... dar erau 2 rude de salam si o sticla de tarie ... maxim 40 de lei.
Acum stau si ma gandesc la matusa Tamara, la oameni care s-au intors in '98 de la lucru din strainatate cu 20 mii de dolari si acum am o multime de case obtinute legal, ma gandesc la cazul valiza, transferurile de jucatori in strainatate si multe alte cazuri. Toti sunt in libertate. Toti sunt in functii publice. Toti dorm linistiti. Linistea somnului lor nu e data doar de lipsa de moralitate, ci de faptul ca au certitudinea ca pentru ei nu se aplica legea. Pentru ei se fac exceptii, in scopul de a intari regulile.
3. Felul in care este prezentata realitatea in presa ma dispera. In plina criza, bancile din strainatate au modificat dobanzile undeva in jur de 5%, poate putin mai mult. Criza care ne-a lovit pe noi, fiind diferita, a generat dobanzi de exceptie, putintel mai mari. Oamenii care ne conduc, oamenii care conduc institutii financiare, bancare, administrative si economice importante inca nu s-au prins ca banii nu se fac prim saracirea populatiei. Banii se fac printr-o buna administrare, prin investitii inteligente, cu grad cat ai scazut de risc, banii se fac in primul rand prin productie. Realitatea la noi insa reprezinta o exceptie de la regula. La noi se fac banii in primul rand prin incurajarea speculei, prin legi neclare si permisive si mai ales prin nepasare. Lor nu le pasa de noi, iar noi suntem atat de absorbiti de traiul subzistential la care suntem supusi incat nu avem timp sa ne pese de nimic altceva.
M-am nascut in Romania si vad cum zi de zi se transforma intr-un circ cu 23 de milioane de bufoni si spectatori in acelasi timp.
Iata cateva din exceptiile care intaresc regula.
1. Politia romana pe vremea lui ceasca avea multi reprezentanti imbecili. Cand se punea problema de gramatica sau ortografie erau campioni, caci in afara de semnatura mai stiau doar cifrele. Mai apoi au fost schimbati (despre aceasta actiune am fost pus la curent chiar de catre sectorist, acum ceva vreme, cand era in vizita sa-mi controleze flotantul. Dupa ce m-a amendat de 2 ori si a promis ca mai revine sa verifice, a 3-a oara eram in regula. Fiind in legalitate in fata dansului, s-a poftit inauntru si a inceput sa-mi povesteasca. Printre altele m-a informat si ca "e jale mare domnle ... mai mult de jumate din sectie au fost dati afara ca n-au 8 clase ... si nu numai de la noi din sectie").
O alta caracteristica a acestor oameni o reprezinta pasiunea pentru ciubucuri. Inainte de fiecare sarbatori erau pline strazile de politisti.Nu incercau sa previna nimic, doar sa-si rotunjeasca bugetele.
Partea cea mai interesanta este ca desi condamnam practica lor de a lua mita, cand suntem prinsi in ofsaid facem o exceptie de la moralitate.
2. Un alt aspect il reprezinta modul in care este aplicata legea. Recent am vazut la stiri ca a fost prins un individ dupa ce a furat 2 rude de salam si o sticla de tarie. Omul si-a recunoscut fapta, a recunoscut chiar si ca nu e prima data, iar verdictul initial a fost lejer: de la cateva luni, pana la 3 ani de puscarie. Sincer, nu stiu ce s-a mai intamplat cu el ... dar erau 2 rude de salam si o sticla de tarie ... maxim 40 de lei.
Acum stau si ma gandesc la matusa Tamara, la oameni care s-au intors in '98 de la lucru din strainatate cu 20 mii de dolari si acum am o multime de case obtinute legal, ma gandesc la cazul valiza, transferurile de jucatori in strainatate si multe alte cazuri. Toti sunt in libertate. Toti sunt in functii publice. Toti dorm linistiti. Linistea somnului lor nu e data doar de lipsa de moralitate, ci de faptul ca au certitudinea ca pentru ei nu se aplica legea. Pentru ei se fac exceptii, in scopul de a intari regulile.
3. Felul in care este prezentata realitatea in presa ma dispera. In plina criza, bancile din strainatate au modificat dobanzile undeva in jur de 5%, poate putin mai mult. Criza care ne-a lovit pe noi, fiind diferita, a generat dobanzi de exceptie, putintel mai mari. Oamenii care ne conduc, oamenii care conduc institutii financiare, bancare, administrative si economice importante inca nu s-au prins ca banii nu se fac prim saracirea populatiei. Banii se fac printr-o buna administrare, prin investitii inteligente, cu grad cat ai scazut de risc, banii se fac in primul rand prin productie. Realitatea la noi insa reprezinta o exceptie de la regula. La noi se fac banii in primul rand prin incurajarea speculei, prin legi neclare si permisive si mai ales prin nepasare. Lor nu le pasa de noi, iar noi suntem atat de absorbiti de traiul subzistential la care suntem supusi incat nu avem timp sa ne pese de nimic altceva.
M-am nascut in Romania si vad cum zi de zi se transforma intr-un circ cu 23 de milioane de bufoni si spectatori in acelasi timp.
marți, 13 ianuarie 2009
Sa moara capra vecinului
Imi pun de multe ori problema ca ar trebui sa scriu doar despre lucruri si evenimente frumoase. Sa laud si sa apreciez oameni, fapte ale acestora sau sentimente. Cred ca toate aceste lucruri trec relativ usor pe langa mine. Mi se pare normal ca un om sa se comporte civilizat, sa faca fapte bune. Mi se pare normal sa-i respecti pe cei din jurul tau indiferent de natie, etnie, culoare politica, apartenenta sportiva sau altele.
Deocamdata imi atrag atentia insa mult mai mult evenimentele negative. Unul dintre cele mai respingatoare il reprezinta "sa moara capra vecinului". Exemple pot fi date din absolut orice domeniu. Fiecare padure are uscaturile ei.
Din categoria celor care doresc "moartea caprei vecinului" vreau sa mentionez un ziarist local (Cluj - Napoca). O sa-l numesc Bula (desi n-are simtul umorului) ... cunoscatorii stiu despre cine e vorba. Bula are o feblete si un cui. Febletea o reprezinta U Cluj, iar cuiul este, in mod clar reprezentat de CFR 1907 Cluj.
Fiind suporter al lui CFR, si nefiind interesat de stirile despre rivala locala ... trebuie sa reformulez. "Rivala locala"??? Deloc ... joaca la un nivel mai scazut, in Liga a 2-a. Deci, fiind suporter al lui CFR si nefiind interesat de stirile despre cealalta echipa locala, n-am urmarit articolele lui Bula din presa. In schimb, ocazional primesc link de la prieteni cand scrie despre CFR. In loc sa se concentreze pe lucrurile frumoase de la echipa lui, pe lucrurile frumoase din sportul clujean, Bula pare mult mai interesat de a cauta, inventa, promova si prezenta non-valoarea de la CFR.
Acum ... noi ceferistii ce-ar trebui sa facem? Anul trecut clasamentul a inceput si s-a terminat cu Clujul. Anul asta doar noi mai facem parte din acest clasament. Oare asta nu spune deja destul despre valoarea lor?
De multe ori mi se arunca in fata ca e echipa de unguri, ca platesc bani ca sa se imbogateasca un ungur. Eu stiu ca e roman ... poate gresesc ... dar din cate stiu e roman de etnie maghiara, iar felul in care imi gestionez bugetul e problema mea personala.
Mi s-a reprosat ca sunt suporter numai de cand sunt in prima liga. Recunosc, asa este. Daca U ar fi jucat fotbal as fi fost suporterul lor.
As incerca sa fac o comparatie si intre evolutia in cupele europene ale celor 2 echipe, dar ma impiedica istoria nescrisa inca a lui U.
Vreau sa inchei prin a-mi cere scuze ca din dorinta de a sublinia mizeria unui om a trebuit sa poemenesc asa des numele celeilalte echipe locale. In final, sa nu uitam ca sportivitatea ar trebui sa fie cea care sa ne adune pe stadion. Sportivitatea ar trebui sa fie cea care ne guverneaza comportamentul pe stadion. Poate ar fi bine sa generalizam putin termenul si sa ne traim toata viata in acest mod. Sportivitatea poate insemna, pe langa respectul fata de adversar, si respectul fata de suporterii adversarilor, respectul fata de spectatorii care nu sunt suporteri, respectul fata de cei care nu sunt interesati de fotbal.
Deocamdata imi atrag atentia insa mult mai mult evenimentele negative. Unul dintre cele mai respingatoare il reprezinta "sa moara capra vecinului". Exemple pot fi date din absolut orice domeniu. Fiecare padure are uscaturile ei.
Din categoria celor care doresc "moartea caprei vecinului" vreau sa mentionez un ziarist local (Cluj - Napoca). O sa-l numesc Bula (desi n-are simtul umorului) ... cunoscatorii stiu despre cine e vorba. Bula are o feblete si un cui. Febletea o reprezinta U Cluj, iar cuiul este, in mod clar reprezentat de CFR 1907 Cluj.
Fiind suporter al lui CFR, si nefiind interesat de stirile despre rivala locala ... trebuie sa reformulez. "Rivala locala"??? Deloc ... joaca la un nivel mai scazut, in Liga a 2-a. Deci, fiind suporter al lui CFR si nefiind interesat de stirile despre cealalta echipa locala, n-am urmarit articolele lui Bula din presa. In schimb, ocazional primesc link de la prieteni cand scrie despre CFR. In loc sa se concentreze pe lucrurile frumoase de la echipa lui, pe lucrurile frumoase din sportul clujean, Bula pare mult mai interesat de a cauta, inventa, promova si prezenta non-valoarea de la CFR.
Acum ... noi ceferistii ce-ar trebui sa facem? Anul trecut clasamentul a inceput si s-a terminat cu Clujul. Anul asta doar noi mai facem parte din acest clasament. Oare asta nu spune deja destul despre valoarea lor?
De multe ori mi se arunca in fata ca e echipa de unguri, ca platesc bani ca sa se imbogateasca un ungur. Eu stiu ca e roman ... poate gresesc ... dar din cate stiu e roman de etnie maghiara, iar felul in care imi gestionez bugetul e problema mea personala.
Mi s-a reprosat ca sunt suporter numai de cand sunt in prima liga. Recunosc, asa este. Daca U ar fi jucat fotbal as fi fost suporterul lor.
As incerca sa fac o comparatie si intre evolutia in cupele europene ale celor 2 echipe, dar ma impiedica istoria nescrisa inca a lui U.
Vreau sa inchei prin a-mi cere scuze ca din dorinta de a sublinia mizeria unui om a trebuit sa poemenesc asa des numele celeilalte echipe locale. In final, sa nu uitam ca sportivitatea ar trebui sa fie cea care sa ne adune pe stadion. Sportivitatea ar trebui sa fie cea care ne guverneaza comportamentul pe stadion. Poate ar fi bine sa generalizam putin termenul si sa ne traim toata viata in acest mod. Sportivitatea poate insemna, pe langa respectul fata de adversar, si respectul fata de suporterii adversarilor, respectul fata de spectatorii care nu sunt suporteri, respectul fata de cei care nu sunt interesati de fotbal.
joi, 8 ianuarie 2009
"Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul"
Aceasta este fraza cu care isi incheie Mircea Badea emisiunile. Nu sunt un fan al lui Mircea Badea, dar nu pot sa spun ca am ceva contra lui. Are ceva care ma face sa-i urmaresc emisiunea, dar fara a ma incanta. Oricum, nu vreau sa vorbesc despre asta in acest articol, doar ca mi s-a parut titlul potrivit pentru ceea ce vreau sa scriu. Cine ne conduce? Cine ne-a condus?
Voi incerca sa nu mai dau nume de persoane publice in articolele mele, pentru a nu risca nimic. Astfel, voi privi totul ca pe un film ... "Romanica".
Printre oamenii care conduc Romanica (pentru ca Romanica este o tara fictiva) se afla si ministrii Bula si Strula. Nu este relevant ce ministere conduc.
Cine este Bula? Bula a absolvit cu greu un liceu oarecare din capitala Romanicii, printre ultimii la sectia mate-fizica. Nu a intrat la facultate, in consecinta a intrat ca functionaras intr-o fabrica oarecare. La revolutie s-a miscat "cu talent" ... si-a dat demisia ... si a inceput sa faca excursii in Turcia. De acolo se intorcea cu tot felul de produse, pe care le vindea la prieteni. Mai tarziu a inceput sa le vanda si la prietenii prietenilor, s.a.m.d. Bineinteles ca nu era organizat in nici un fel de societate privata pentru a plati dari la stat. La scurt timp a prins si pasiunea de a face afaceri cu valuta. Astfel, nu a mai avut nevoie de excursii peste hotare, predand stafeta unui bun amic. Astfel, deja castiga bani din doua afaceri. La un moment dat, a inceput sa realizeze ca are din ce in ce mai multe cunostinte, si nu doar atat, dar are multi oameni care-i sunt datori pentru diverse favoruri facute prin valuta sau produse din Turcia. Astfel, s-a gandit Bula ca ar fi cazul sa iasa in fata si a inceput sa iasa in fata publicului. La primele alegeri a candidat fara succes, dar s-a facut cunoscut. Ca sa demonstreze ca e un om cu carte s-a inscris la o facultate, la invatamant la distanta ... fara frecventa ... pe bani. Fiind un student eminent a obtinut diploma in doi ani. Astfel, si-a deschis birou, a pus diploma in rama si a invitat presa sa-i faca poze. La urmatoarele alegeri a ajuns deputat, iar acum este ministru.
Strula in schimb, fiind fiu de om important in partid, a fost sef de promotie la liceu, apoi la facultate, a intrat in partidul de odinioara, iar mai apoi a ocupat o functie linistita la nivel de judet. Revolutia l-a prins speriat de evenimente, dar s-a orientat repede si a dat revolutionarilor o portavoce. In consecinta, a fost considerat erou. De-a lungul anilor a cutreierat prin diverse partide, in functie de cine avea sanse mai mari. Cand pe stanga, cand pe dreapta, cand pe centru, prezenta lui pe scena politica in perioada alegerilor a fost demna de luat in seama. Imaginatia bogata l-a ajutat sa vina cu promisiuni noi la fiecare alegeri, fara insa a duce la indeplinire vreuna din ele.
Din cand in cand, Bula si Strula sunt invitati in direct la emisiunea distinsului domn Mediatorila. Incercati sa va imaginati cum arata un talk show pe teme politice, economice, administrative, s.a.m.d., la care sunt invitati un bisnitar smecher si un oportunist fiu de comunist. Mda ... in esenta ei asta sunt. Mai puneti in emisiune langa ei si pe fostul mare campion olimpic, mondial, european si national la popa prostu, Itic, acum membru in Parlamentul Romanicii ... si o discutie decurge cam ca in exemplul care urmeaza ... cu mentiunea ca trebuie mare atentie ... toti trei vorbesc tare si concomitent.
"Citind niste articole vechi, pe care l-am gasit in niste almanahe mai vechi, care este de pe vremea lui Ceausescu, m-am gandit sa intru in afaceri ... Dupa o perioada a inceput sa vina succesurile ..."
Voi incerca sa nu mai dau nume de persoane publice in articolele mele, pentru a nu risca nimic. Astfel, voi privi totul ca pe un film ... "Romanica".
Printre oamenii care conduc Romanica (pentru ca Romanica este o tara fictiva) se afla si ministrii Bula si Strula. Nu este relevant ce ministere conduc.
Cine este Bula? Bula a absolvit cu greu un liceu oarecare din capitala Romanicii, printre ultimii la sectia mate-fizica. Nu a intrat la facultate, in consecinta a intrat ca functionaras intr-o fabrica oarecare. La revolutie s-a miscat "cu talent" ... si-a dat demisia ... si a inceput sa faca excursii in Turcia. De acolo se intorcea cu tot felul de produse, pe care le vindea la prieteni. Mai tarziu a inceput sa le vanda si la prietenii prietenilor, s.a.m.d. Bineinteles ca nu era organizat in nici un fel de societate privata pentru a plati dari la stat. La scurt timp a prins si pasiunea de a face afaceri cu valuta. Astfel, nu a mai avut nevoie de excursii peste hotare, predand stafeta unui bun amic. Astfel, deja castiga bani din doua afaceri. La un moment dat, a inceput sa realizeze ca are din ce in ce mai multe cunostinte, si nu doar atat, dar are multi oameni care-i sunt datori pentru diverse favoruri facute prin valuta sau produse din Turcia. Astfel, s-a gandit Bula ca ar fi cazul sa iasa in fata si a inceput sa iasa in fata publicului. La primele alegeri a candidat fara succes, dar s-a facut cunoscut. Ca sa demonstreze ca e un om cu carte s-a inscris la o facultate, la invatamant la distanta ... fara frecventa ... pe bani. Fiind un student eminent a obtinut diploma in doi ani. Astfel, si-a deschis birou, a pus diploma in rama si a invitat presa sa-i faca poze. La urmatoarele alegeri a ajuns deputat, iar acum este ministru.
Strula in schimb, fiind fiu de om important in partid, a fost sef de promotie la liceu, apoi la facultate, a intrat in partidul de odinioara, iar mai apoi a ocupat o functie linistita la nivel de judet. Revolutia l-a prins speriat de evenimente, dar s-a orientat repede si a dat revolutionarilor o portavoce. In consecinta, a fost considerat erou. De-a lungul anilor a cutreierat prin diverse partide, in functie de cine avea sanse mai mari. Cand pe stanga, cand pe dreapta, cand pe centru, prezenta lui pe scena politica in perioada alegerilor a fost demna de luat in seama. Imaginatia bogata l-a ajutat sa vina cu promisiuni noi la fiecare alegeri, fara insa a duce la indeplinire vreuna din ele.
Din cand in cand, Bula si Strula sunt invitati in direct la emisiunea distinsului domn Mediatorila. Incercati sa va imaginati cum arata un talk show pe teme politice, economice, administrative, s.a.m.d., la care sunt invitati un bisnitar smecher si un oportunist fiu de comunist. Mda ... in esenta ei asta sunt. Mai puneti in emisiune langa ei si pe fostul mare campion olimpic, mondial, european si national la popa prostu, Itic, acum membru in Parlamentul Romanicii ... si o discutie decurge cam ca in exemplul care urmeaza ... cu mentiunea ca trebuie mare atentie ... toti trei vorbesc tare si concomitent.
"Citind niste articole vechi, pe care l-am gasit in niste almanahe mai vechi, care este de pe vremea lui Ceausescu, m-am gandit sa intru in afaceri ... Dupa o perioada a inceput sa vina succesurile ..."
miercuri, 7 ianuarie 2009
Frica de raspunsuri
La fiecare alegeri, fie ele locale sau nationale, candidatii prezinta lista cu averea. Decizia de a alege uneori se bazeaza si pe acest factor.
Alegandu-l pe cel bogat avem certitudinea unui om capabil sa administreze anumite fonduri si sa conduca alti oameni. Putem spune ca alegem un om puternic. De ce puternic? Pentru ca a avut forta necesara sa construiasca acea avere sau are ADN-ul stramosilor care au construit averea.
Daca optam pentru cel sarac avem certitudinea ca vom fi reprezentati de un om simplu, care stie pretul biletului pe autobuz, al cepei in piata, un om care stie cum sa traiasca din salariul minim pe economie.
La urmatoarele alegeri vedem alte liste de averi ... unele noi, altele doar actualizate.
Haideti sa ne gandim putin la listele actualizate. Haideti sa ne punem intrebarea cum a evoluat averea deputatului Cutare de la ultimele alegeri pana in prezent. Haideti sa analizam putin evolutia acestei averi, defalcat pe fiecare an in parte, in perioada in care a ocupat aceasta functie. Haideti sa-l intrebam cand a avut timp sa se ocupe de afacerile care i-au crescut averea. In final, propun sa analizam activitatea sa in functia ocupata la fraiele tarii, eventual in comparatie cu activitatea depusa in cresterea averii personale.
Oare ne-ar fi frica sa aflam raspunsurile la aceste intrebari?
Alegandu-l pe cel bogat avem certitudinea unui om capabil sa administreze anumite fonduri si sa conduca alti oameni. Putem spune ca alegem un om puternic. De ce puternic? Pentru ca a avut forta necesara sa construiasca acea avere sau are ADN-ul stramosilor care au construit averea.
Daca optam pentru cel sarac avem certitudinea ca vom fi reprezentati de un om simplu, care stie pretul biletului pe autobuz, al cepei in piata, un om care stie cum sa traiasca din salariul minim pe economie.
La urmatoarele alegeri vedem alte liste de averi ... unele noi, altele doar actualizate.
Haideti sa ne gandim putin la listele actualizate. Haideti sa ne punem intrebarea cum a evoluat averea deputatului Cutare de la ultimele alegeri pana in prezent. Haideti sa analizam putin evolutia acestei averi, defalcat pe fiecare an in parte, in perioada in care a ocupat aceasta functie. Haideti sa-l intrebam cand a avut timp sa se ocupe de afacerile care i-au crescut averea. In final, propun sa analizam activitatea sa in functia ocupata la fraiele tarii, eventual in comparatie cu activitatea depusa in cresterea averii personale.
Oare ne-ar fi frica sa aflam raspunsurile la aceste intrebari?
marți, 6 ianuarie 2009
Despre umilinta si condamnare
In acest post o sa incerc sa analizez cateva asazise idei consacrate in fotbalul mioritic (fara nici o referire la vreun personaj mult prea mediatizat).
Sa incepem cu "i-am umilit". Conform dictionarului, a umili inseamna a pune intr-o situatie de inferioritate sau a pune pe cineva sa adopte o atitudine de inferioritate, de supunere. Plecand de aici vedem ca nu are nimic cu o intrecere sportiva. Sportul are mereu invingatori si invinsi, dar asta doar conform unui rezultat. La sfarsitul unui meci, toti participantii sunt invingatori. Simpla prezenta in acel meci, pe acel teren, le confera statutul de invingatori, statut obtinut prim munca in partidele anterioare.
"Suntem condamnati sa castigam". Mi se pare o expresie rupta de realitate. Conform DEX s-ar putea reformula in felul urmator: "suntem pedepsiti sa castigam". Pedeapsa inseamna automat ceva neplacut, inseamna privarea de anumite drepturi ... mai mult nici nu vreau sa comentez.
Nu e greu sa gasim si multe altele, e suficient sa deschizi televizorul pe canalele de sport. In foarte putin timp unul din moderatori, invitati sau cei care intervin telefonic sa-si faca dreptate o sa scoata porumbelul pe gura.
E pacat ca limba romana e folosita la televizor de cei fara carte. Am vazut de curand la televizor rezumatul unei emisiuni in care Becali si Vanghelie se certau care are mai multa scoala. NO COMMENT.
Domnilor, pe cand veti fi "condamnati sa-i umiliti" pe adversari? Pe spectatori i-ati umilit destul si asteptam sa vedem daca se lasa cu condamnari.
Sa incepem cu "i-am umilit". Conform dictionarului, a umili inseamna a pune intr-o situatie de inferioritate sau a pune pe cineva sa adopte o atitudine de inferioritate, de supunere. Plecand de aici vedem ca nu are nimic cu o intrecere sportiva. Sportul are mereu invingatori si invinsi, dar asta doar conform unui rezultat. La sfarsitul unui meci, toti participantii sunt invingatori. Simpla prezenta in acel meci, pe acel teren, le confera statutul de invingatori, statut obtinut prim munca in partidele anterioare.
"Suntem condamnati sa castigam". Mi se pare o expresie rupta de realitate. Conform DEX s-ar putea reformula in felul urmator: "suntem pedepsiti sa castigam". Pedeapsa inseamna automat ceva neplacut, inseamna privarea de anumite drepturi ... mai mult nici nu vreau sa comentez.
Nu e greu sa gasim si multe altele, e suficient sa deschizi televizorul pe canalele de sport. In foarte putin timp unul din moderatori, invitati sau cei care intervin telefonic sa-si faca dreptate o sa scoata porumbelul pe gura.
E pacat ca limba romana e folosita la televizor de cei fara carte. Am vazut de curand la televizor rezumatul unei emisiuni in care Becali si Vanghelie se certau care are mai multa scoala. NO COMMENT.
Domnilor, pe cand veti fi "condamnati sa-i umiliti" pe adversari? Pe spectatori i-ati umilit destul si asteptam sa vedem daca se lasa cu condamnari.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
