Cred ca prin recentele alegeri la europarlamentare ne-am cam fortat norocul. Avem nevoie de miracole ca EBA sau Becali sa nu ne faca de ras. Au reusit de prea multe in tara ca sa ne amagim ca acolo nu o vor face.
N-am idei cum decurge procesul asta de investire a lor ca si europarlamentari, dar sunt curios sa-l aud pe Becali intr-o alta limba: "ai suer ai vil protect za loz of za iurop and ai vil not zu enising tu dizobei ...". In alta ordine de idei, as fi curios cum se vor descurca translatorii in clipa in care Becali va lua cuvantul in dulcele grai romanesc: "pai ba, dang dang, io vrea sa fac legi puternice ... ma auzi? ... puternice puternice puternice ... pai ce? eu in puscarie am promis lui Dumnezeu ca o sa fac numai bine ma bagabontilor." Traducerea propusa: "Yo nigger, yo yo, me wanna make strong laws ... get it? strong strong strong ... wtf ... I promised God in prison I'll do only good things motherfuckers."
La EBA cred ca lucrurile vor fi mai putin confuze, singurul lucru pe care translatorii vor trebui sa-l faca este sa treaca peste dezacordurile dintre subiect si predicat, si eventual sa inteleaga ce vrea sa exprime prin cuvintele ce le inventeaza ... dar asta se poate deduce din context.
Hai sa avem bafta!!! Sa aratam Europei ca suntem capabili de miracole!!!
marți, 14 iulie 2009
joi, 2 iulie 2009
Experiment electoral
Ieri m-a lovit o idee. Ca de fiecare data cand se intampla asta, m-am entuziasmat, am dat pe google si am cautat ce ma interesa: "conditii candidat presedinte Romania". M-am gandit sa candidez. N-am insistat foarte mult (2-3 minute), dar oricum n-am gasit informatiile necesare. Stiu ca una dintre conditiile necesare este sa strang nu-stiu-cate semnaturi. Tu, cititorule, ai semna pe lista ca eu sa candidez ca presedinte? De ce?
Bineinteles ca am mers acasa si am discutat cu sotia. In linii mari discutia a fost cam asa ...
"Dar n-ai bani de campanie!!!"
Nu vreau sa-mi fac campanie. Mi-as face o adresa de email la care sa fiu contactat, iar emailurile considerate elocvente si-ar gasi raspuns. Singurul lucru care l-as face sa ma promovez ar fi probabil un web site.
"Dar n-ai platforma program!!!"
Nici n-am nevoie. Oricum, la fiecare alegeri gasesti in aceste documente o multime de minciuni si promisiuni. Eu nu vreau sa mint si nici sa fac promisiuni pe care sa nu le pot onora.
"Si atunci ... de ce te-ar vota lumea?"
Dar nu vreau sa fiu votat. Adevarul este ca nu vreau sa fiu presedinte. Ce as dori sa ofer celor care merg la vot este posibilitatea de a pune stampila pe altceva. Altceva in acest context ar reprezenta adevarul, onestitatea si posibilitatea de a alege alt nume decat cele propuse la fiecare alegeri.
"Daca nu vrei sa fii votat, de ce sa mai faci asta?"
Pentru ca sunt curios cati oameni din tara asta ar vota un candidat care nu se lauda. Sunt de asemenea curios cate voturi ar primi un candidat care nu promite sosele, salarii sau reduceri de taxe si impozite.
De asemenea, as fi curios cum as fi privit de catre lume si mai ales de catre presa, pentru ca nu vreau sa atac vreun alt candidat sau pentru ca nu o sa am nimic de declarat in clipa in care voi fi atacat. Sunt curios ce ar iesi in final din acest experiment.
In clipa in care am terminat de zis ultimul lucru m-a lovit ... ar fi doar un experiment din partea mea. Ar fi un experiment pe spatele si cheltuiala populatiei.
Pana acum, daca eram oprit pe strada sa-mi pun semnatura pe o astfel de lista, o faceam linistit. Doream sa ofer posibilitatea omului respectiv sa arate de ce este capabil.
Gata cu experimentele ... de acum ma gandesc de doua ori.
Bineinteles ca am mers acasa si am discutat cu sotia. In linii mari discutia a fost cam asa ...
"Dar n-ai bani de campanie!!!"
Nu vreau sa-mi fac campanie. Mi-as face o adresa de email la care sa fiu contactat, iar emailurile considerate elocvente si-ar gasi raspuns. Singurul lucru care l-as face sa ma promovez ar fi probabil un web site.
"Dar n-ai platforma program!!!"
Nici n-am nevoie. Oricum, la fiecare alegeri gasesti in aceste documente o multime de minciuni si promisiuni. Eu nu vreau sa mint si nici sa fac promisiuni pe care sa nu le pot onora.
"Si atunci ... de ce te-ar vota lumea?"
Dar nu vreau sa fiu votat. Adevarul este ca nu vreau sa fiu presedinte. Ce as dori sa ofer celor care merg la vot este posibilitatea de a pune stampila pe altceva. Altceva in acest context ar reprezenta adevarul, onestitatea si posibilitatea de a alege alt nume decat cele propuse la fiecare alegeri.
"Daca nu vrei sa fii votat, de ce sa mai faci asta?"
Pentru ca sunt curios cati oameni din tara asta ar vota un candidat care nu se lauda. Sunt de asemenea curios cate voturi ar primi un candidat care nu promite sosele, salarii sau reduceri de taxe si impozite.
De asemenea, as fi curios cum as fi privit de catre lume si mai ales de catre presa, pentru ca nu vreau sa atac vreun alt candidat sau pentru ca nu o sa am nimic de declarat in clipa in care voi fi atacat. Sunt curios ce ar iesi in final din acest experiment.
In clipa in care am terminat de zis ultimul lucru m-a lovit ... ar fi doar un experiment din partea mea. Ar fi un experiment pe spatele si cheltuiala populatiei.
Pana acum, daca eram oprit pe strada sa-mi pun semnatura pe o astfel de lista, o faceam linistit. Doream sa ofer posibilitatea omului respectiv sa arate de ce este capabil.
Gata cu experimentele ... de acum ma gandesc de doua ori.
miercuri, 1 iulie 2009
Consumul excesiv de gogosi duce la obezitate
Se apropie o noua perioada de alegeri, ocazie cu care incep sa se ascute sabiile si se pregatesc dosarele compromitatoare. Daca aveti impresia ca ma refer la alegerile prezidentiale ... va pun o intrebare simpla: din ce vedeti ca se intampla, alegerile pentru sefia FRF difera prin ceva? In continuare, daca aveti impresia ca vreau sa scriu despre alegerile pentru sefia FRF va inselati. Orice institutie, organizatie sau grup in cadrul caruia au loc alegeri functioneaza dupa aceleasi principii. Toata lumea vrea un fotoliu cat mai moale, cat mai cald, cat mai ferit de privirile celor care voteaza, dar mai ales cat mai ferit de rigorile legii, fara a-si asuma nici o responsabilitate reala.
Peste tot in tara asta o asemenea perioada aduce cresterea productiei de gogosi. Toti candidatii ofera cantitati imense de gogosi electoratului: gogosi dulci (cu gem, cu zahar sau cu branza) pentru electorat, dar si gogosi cu cacat pentru oponenti.
La fiecare gogos dulce oferit de un candidat, adversarii adauga ceva in plus sau ofera doi gogosi dulci. Sfarsitul unei perioade de alegeri are ca efect ingrasarea populatiei. Pe partea cealalta, fiecare gogos cu cacat oferit unui oponent are ca efect primirea inapoi a unui gogos cu o cantitate mult mai mica de aluat si mult mai mare de cacat. In final, tot ceea ce ramane de oferit este cacatul.
In ziua in care trebuie sa mergem la urne, suntem intr-atata de satui de gogosi incat nu ne putem ridica de pe scaune. Preferam sa iesim la o plimbare, un gratar, un fotbal, sau pur si simplu sa stam in casa si sa numaram bulinele de pe pereti. In situatia in care totusi iesim din casa, riscam sa ne murdarim cu cacat.
De data asta nu o sa termin prin a trage concluzii ... sau prin a incerca sa ridic mingea cuiva la fileu. Bancul urmator spune tot ce ar fi de spus:
"Pestisorul de aur, prins in undita de un roman:
- Ia zi ma, ca sa nu mai pierdem timpu': cati bani vrei, ce tara sa conduci si cati centimetri de scula ti-ar trebui, tu-va muma-n *** de romani ca n-ati cere unu' o carte sau un bilet la teatru ..."
Peste tot in tara asta o asemenea perioada aduce cresterea productiei de gogosi. Toti candidatii ofera cantitati imense de gogosi electoratului: gogosi dulci (cu gem, cu zahar sau cu branza) pentru electorat, dar si gogosi cu cacat pentru oponenti.
La fiecare gogos dulce oferit de un candidat, adversarii adauga ceva in plus sau ofera doi gogosi dulci. Sfarsitul unei perioade de alegeri are ca efect ingrasarea populatiei. Pe partea cealalta, fiecare gogos cu cacat oferit unui oponent are ca efect primirea inapoi a unui gogos cu o cantitate mult mai mica de aluat si mult mai mare de cacat. In final, tot ceea ce ramane de oferit este cacatul.
In ziua in care trebuie sa mergem la urne, suntem intr-atata de satui de gogosi incat nu ne putem ridica de pe scaune. Preferam sa iesim la o plimbare, un gratar, un fotbal, sau pur si simplu sa stam in casa si sa numaram bulinele de pe pereti. In situatia in care totusi iesim din casa, riscam sa ne murdarim cu cacat.
De data asta nu o sa termin prin a trage concluzii ... sau prin a incerca sa ridic mingea cuiva la fileu. Bancul urmator spune tot ce ar fi de spus:
"Pestisorul de aur, prins in undita de un roman:
- Ia zi ma, ca sa nu mai pierdem timpu': cati bani vrei, ce tara sa conduci si cati centimetri de scula ti-ar trebui, tu-va muma-n *** de romani ca n-ati cere unu' o carte sau un bilet la teatru ..."
miercuri, 24 iunie 2009
Manual de sef pentru incepatori
Se spune ca oamenii nu demisioneaza din cauza locului de munca, ci din cauza sefilor. Logic vorbind, in majoritatea cazurilor oamenii se muta de la o firma la alta pe acelasi post, sau pe un post cu atributii asemanatoare, fie ele mai putine sau mai multe. Tinand cont de acest fapt, factorii care au dus la decizia acestuia de a pleca se rezuma doar la felul in care se desfasoara activitatea, iar felul in care se desfasoara activitatea e treaba sefului.
In aceasta situatie, intrebarea care suntem tentati sa ne-o punem este "Ce presupune sa fii un sef bun?". Nu are rost sa intru in foarte multe detalii, nici macar nu sunt calificat pentru asta si nu am nici experienta practica necesara, dar o sa punctez cateva idei care mie mi se par interesante.
Un sef bun trebuie sa aiba usa mereu deschisa. In momentele in care nu are timp pentru a povesti cu un angajat, trebuie doar sa-l invite altadata acolo. Oricum, in clipa in care un angajat merge la usa sefului cu o problema sau cu o idee, isi cam face curaj inainte, asa ca poate ar trebui speculat momentul respectiv la maxim de catre sef.
Un sef bun trebuie sa stie sa asculte. Pentru a avea un dialog cu angajatii trebuie in primul rand ca doleantele, parerile si opiniile lor sa fie ascultate. Doar astfel pot fi intelese problemele si trase concluziile necesare.
Relatiile personale cu angajatii nu trebuie sa influenteze deciziile unui sef bun. Indiferent de prietenia sau dusmania care poate exista la nivel personal, telul tuturor in cadrul unei organizatii este sa faca bani. Atata vreme cat telul este atins fara ca atmosfera de lucru sa fie deteriorata, nu mai conteaza ca in particular lucrurile stau bine sau nu.
Diplomatia are un rol foarte important. Cand un angajat face treaba buna, trebuie laudata munca echipei si eventual subliniata persoana respectiva ca avand un rol important. Eu personal, as adresa doar multumiri echipei, iar laudele catre o singura persoana din cadrul grupului le-as exprima intre patru ochi, pentru a nu da de inteles ca munca celorlalti nu a fost importanta. Pe partea cealalta, criticile intotdeauna trebuie facute personal, in cadru restrans (doar cu persoanele implicate). De asemenea, criticile trebuie sa fie constructive si trebuie sa porneasca de la urmatoarele idei: "Ce s-a gresit?", "Ce trebuie sa facem sa reparam?" si mai ales "Ce trebuie sa facem sa nu mai repetam greseala?". Scopul criticilor nu este de a permite unuia sau altuia sa-si exprime frustrarile.
O sa inchei aici desi ar mai fi multe de spus. Sunt curios cum as privi articolul asta peste cativa ani, mai ales daca intre timp voi avea si putina experienta si studii de "sef".
In aceasta situatie, intrebarea care suntem tentati sa ne-o punem este "Ce presupune sa fii un sef bun?". Nu are rost sa intru in foarte multe detalii, nici macar nu sunt calificat pentru asta si nu am nici experienta practica necesara, dar o sa punctez cateva idei care mie mi se par interesante.
Un sef bun trebuie sa aiba usa mereu deschisa. In momentele in care nu are timp pentru a povesti cu un angajat, trebuie doar sa-l invite altadata acolo. Oricum, in clipa in care un angajat merge la usa sefului cu o problema sau cu o idee, isi cam face curaj inainte, asa ca poate ar trebui speculat momentul respectiv la maxim de catre sef.
Un sef bun trebuie sa stie sa asculte. Pentru a avea un dialog cu angajatii trebuie in primul rand ca doleantele, parerile si opiniile lor sa fie ascultate. Doar astfel pot fi intelese problemele si trase concluziile necesare.
Relatiile personale cu angajatii nu trebuie sa influenteze deciziile unui sef bun. Indiferent de prietenia sau dusmania care poate exista la nivel personal, telul tuturor in cadrul unei organizatii este sa faca bani. Atata vreme cat telul este atins fara ca atmosfera de lucru sa fie deteriorata, nu mai conteaza ca in particular lucrurile stau bine sau nu.
Diplomatia are un rol foarte important. Cand un angajat face treaba buna, trebuie laudata munca echipei si eventual subliniata persoana respectiva ca avand un rol important. Eu personal, as adresa doar multumiri echipei, iar laudele catre o singura persoana din cadrul grupului le-as exprima intre patru ochi, pentru a nu da de inteles ca munca celorlalti nu a fost importanta. Pe partea cealalta, criticile intotdeauna trebuie facute personal, in cadru restrans (doar cu persoanele implicate). De asemenea, criticile trebuie sa fie constructive si trebuie sa porneasca de la urmatoarele idei: "Ce s-a gresit?", "Ce trebuie sa facem sa reparam?" si mai ales "Ce trebuie sa facem sa nu mai repetam greseala?". Scopul criticilor nu este de a permite unuia sau altuia sa-si exprime frustrarile.
O sa inchei aici desi ar mai fi multe de spus. Sunt curios cum as privi articolul asta peste cativa ani, mai ales daca intre timp voi avea si putina experienta si studii de "sef".
joi, 18 iunie 2009
Tare ca fularul
Este minunat cand te confrunti cu o problema provocatoare. Bineinteles ca raspunsul la orice intrebare il gasesti la cel ce stie totul: google. Incerci diverse combinatii de cuvinte cheie, iar intr-un final ai impresia ca ai gasit ce-ti trebuie si citesti. Dupa cateva incercari nereusite revii inapoi la problema ta si incepi sa dai cu bata-n balta.
Partea minunata este cand reusesti sa o rezolvi. Incepi sa te bati cu pumnul in piept, tinuta ta dintr-o data e mai dreapta si mai inalta ca Gibraltarul si dai zvonul la toti colegii ca ai facut-o sa mearga. Prima lor reactie este de a te lauda ... dar apoi vine necazul.
In clipa in care esti intrebat ce a fost gresit si cum ai facut sa mearga din nou apare frustrarea. Te faci din nou mic, apare o pofta nebuna de a iesi la tigara ca sa dai un telefon ... iti aduci aminte de orice, numai sa nu trebuiasca sa recunosti: de fapt n-ai habar ce ai facut.
Ai sters fisiere, le-ai adaugat inapoi, ai sters toata solutia, ai adus-o inapoi de pe server, etc si intr-un final a mers.
Pentru o clipa ai fost tare, dar de fapt esti tare ca fularul. Bun venit in lumea microsoft.
Partea minunata este cand reusesti sa o rezolvi. Incepi sa te bati cu pumnul in piept, tinuta ta dintr-o data e mai dreapta si mai inalta ca Gibraltarul si dai zvonul la toti colegii ca ai facut-o sa mearga. Prima lor reactie este de a te lauda ... dar apoi vine necazul.
In clipa in care esti intrebat ce a fost gresit si cum ai facut sa mearga din nou apare frustrarea. Te faci din nou mic, apare o pofta nebuna de a iesi la tigara ca sa dai un telefon ... iti aduci aminte de orice, numai sa nu trebuiasca sa recunosti: de fapt n-ai habar ce ai facut.
Ai sters fisiere, le-ai adaugat inapoi, ai sters toata solutia, ai adus-o inapoi de pe server, etc si intr-un final a mers.
Pentru o clipa ai fost tare, dar de fapt esti tare ca fularul. Bun venit in lumea microsoft.
joi, 11 iunie 2009
Din tainele televiziunii
Urmatoarea emisiune poate fi urmarita de copiii sub 12 ani numai cu acordul parintilor.
Genul programului: divertisment.
"Copiii spun lucruri trasnite" ... dar se pare ca n-au voie sa le si vada.
Genul programului: divertisment.
"Copiii spun lucruri trasnite" ... dar se pare ca n-au voie sa le si vada.
luni, 8 iunie 2009
Promisiunea viitorului presedinte: POPULATIE ZERO
Tin minte cu cata mandrie mergea lumea la vot imediat dupa revolutie. Se imbracau toti frumos, ca la biserica, iar in zilele premergatoare auzeai pe strada "ne vedem la alegeri" sau "mergem la un gratarel dupa vot".
Cu trecerea anilor (si n-a fost nevoie sa treaca mult) lumea a devenit dezinteresata de soarta tarii. Oricine a fost la putere, si-a urmarit interesul personal. Oricat de mult am sperat inainte de alegeri sa se schimbe ceva ... a fost fara folos.
Astazi ne putem "lauda" cu prezenta la urnele de vot de putin peste un sfert. Prin asta recunoastem public ca natie ca nu ne intereseaza ce se intampla cu tara asta, cu noi, cu copii nostri. Prin asta aratam ca suntem indiferenti. Prin asta le lasam mana libera sa fure in continuare, sa minta fara scrupule, sa insele si sa scape.
Haideti sa mergem la vot data viitoare. Viitorul sta in mainile noastre. Haideti sa ne pese de ceea ce se intampla cu tara asta. Haideti sa ne exercitam libertatea pentru care au murit multi de-a lungul istoriei.
Cred ca e momentul ca fiecare sa se ridice din fata televizorului si sa spuna "mie imi pasa". Ma duc la vot.
Nu va faceti iluzii. Nu puteti schimba nimic cu votul vostru. Uitati-va la optiunile pe cre le aveti ca sa va dati seama de asta: un cioban (care se crede ... dar ce nu se crede el?), un nationalist (care acum cativa ani era dispus sa stranga toti ungurii la un loc si sa-i impuste), o agramata (iresponsabila, mincinoasa, si lista de defecte poate continua) si altii.
E trist, dar nu putem schimba nimic. Ne putem manifesta dreptul la vot, dar credeti-ma ca n-are nici o valoare.
Poate va intrebati atunci care ar fi solutia. Pai ... e simplu. Ganditi-va din ce traiesc ei? De pe spinarea noastra. De unde au banii pe care-i cheltuie fara pic de rusine? Din impozitele si taxele platite de noi. Haideti sa le taiem sursele de venit ... adica sa nu mai fie bani din taxe si impozite. Asta nu o putem face usor, pentru ca instrumentele sunt in mainile lor ...
DAR EXISTA O ALTERNATIVA. NU AU CUM SA PERCEAPA TAXE SI IMPOZITE LA O TARA CU POPULATIE ZERO ... eu ma gandeam sa ma mut in Spania
Cu trecerea anilor (si n-a fost nevoie sa treaca mult) lumea a devenit dezinteresata de soarta tarii. Oricine a fost la putere, si-a urmarit interesul personal. Oricat de mult am sperat inainte de alegeri sa se schimbe ceva ... a fost fara folos.
Astazi ne putem "lauda" cu prezenta la urnele de vot de putin peste un sfert. Prin asta recunoastem public ca natie ca nu ne intereseaza ce se intampla cu tara asta, cu noi, cu copii nostri. Prin asta aratam ca suntem indiferenti. Prin asta le lasam mana libera sa fure in continuare, sa minta fara scrupule, sa insele si sa scape.
Haideti sa mergem la vot data viitoare. Viitorul sta in mainile noastre. Haideti sa ne pese de ceea ce se intampla cu tara asta. Haideti sa ne exercitam libertatea pentru care au murit multi de-a lungul istoriei.
Cred ca e momentul ca fiecare sa se ridice din fata televizorului si sa spuna "mie imi pasa". Ma duc la vot.
Nu va faceti iluzii. Nu puteti schimba nimic cu votul vostru. Uitati-va la optiunile pe cre le aveti ca sa va dati seama de asta: un cioban (care se crede ... dar ce nu se crede el?), un nationalist (care acum cativa ani era dispus sa stranga toti ungurii la un loc si sa-i impuste), o agramata (iresponsabila, mincinoasa, si lista de defecte poate continua) si altii.
E trist, dar nu putem schimba nimic. Ne putem manifesta dreptul la vot, dar credeti-ma ca n-are nici o valoare.
Poate va intrebati atunci care ar fi solutia. Pai ... e simplu. Ganditi-va din ce traiesc ei? De pe spinarea noastra. De unde au banii pe care-i cheltuie fara pic de rusine? Din impozitele si taxele platite de noi. Haideti sa le taiem sursele de venit ... adica sa nu mai fie bani din taxe si impozite. Asta nu o putem face usor, pentru ca instrumentele sunt in mainile lor ...
DAR EXISTA O ALTERNATIVA. NU AU CUM SA PERCEAPA TAXE SI IMPOZITE LA O TARA CU POPULATIE ZERO ... eu ma gandeam sa ma mut in Spania
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
